Abuzul emoțional – ce este și cum să-l recunoști?

M-am gândit mult dacă să scriu despre abuzul emoțional. Recunosc că tema poate să genereze frustrare, in special in rândul victimelor abuzului de orice fel. De cele mai multe ori, se aruncă asupra victimei abuzului responsabilitatea de a face ceva pentru a-l opri.

De câte ori nu am auzit (inclusiv eu m-am surprins gândind) – dar de ce stă, de ce nu pleacă, de ce nu cere ajutor? Iar asta e tot un fel de învinovățire a victimei. 

Ei, vă imaginați cât de greu este pentru cineva care este supus(ă) unui abuz emoțional “să facă ceva să iasă din situația asta “.

Abuzul emoțional este de multe ori atât de subtil, încât te intrebi ce te-a lovit. Ajungi să-ți pui la îndoială sănătatea mentală, valorile, credințele. Ajungi să te îndoiești inclusiv de ceea ce ești. Ți se pare frecvent ca ai inceput să ai halucinații sau chiar ca ești într-un delir.

Pentru ca ți-e clar că nu ești bine, te simți umilită, controlată, ajungi de multe ori să ai accese de furie pe care nu le-ai mai trăit niciodată. Și toate astea in relație cu omul pe care il iubești.

Care el, din atâta iubire pentru tine, “face atât de multe sacrificii”:
UIte, zilnic te duce la serviciu și te așteaptă cuminte la ieșire.

UIte, este atât de îngrijorat să nu ți se întâmple ceva, că trebuie să îl suni imediat cum ai ajuns uneva, oriunde, fără el. Care asta oricum se întâmplă foarte rar, aproape că nu mai ieși din casă fără el. Că el vrea să fii protejată. 

Eeeei, ce dacă uneori când sunteți cu prietenii, mai face o glumă care te jignește. Te-a asigurat de multe ori că sunt doar glume și că oricum, tu nu meriți să auzi glumele lui, că marele tău defect e lipsa umorului. Și oricum, te-ai săturat să îi spui că te ranește când râde de tine cu prietenii voștri.

Problema este că suntem atât de obișnuite cu acest tip de abuz, încât nu îl mai simțitm decât in cazuri grave. Când abuzul se transformă în câte o farfurie spartă, o palmă, o imbrâncire…

Pentru că frecvent abuzul emoțional se transformă în abuz fizic.

Am o observație înainte de a merge mai departe – am scris textul asfel încât reiese că victimele abuzului emoțional sunt femeile. Este doar pentru că, statistic vorbind, lucrurile sunt chiar așa: cele mai multe victime ale abuzului (inclusiv emoțional, nu doar fizic) sunt femeile. Știu insă cu siguranță că sunt foarte mulți bărbați victime ale abuzului emoțional în relațiile intime pe care le au. 

Ce este, deci, abuzul emoțional?

Abuzul emoțional inseamnă că o persoană are un comportament prin care controlează, izolează sau sperie o altă persoană. Pot fi afirmații, amenințări sau acțiuni care au loc într-un mod repetat.

Unde se întâmplă abuzul emoțional?

De obicei, abuzul emoțional se întâmplă în relațiile cele mai apropiate – relația de cuplu sau relația parinte-copil. De obicei, abuzatorii își manifestă comportamentul în relația de cuplu. Dar se pot întâlni și în relațiile de serviciu sau cu un prieten apropiat.

Abuzul emoțional poate fi foarte subtil. Atât incât persoana nici nu realizează că este victima unui abuz. De aceea este cu atât mai important să recunoaștem semnele abuzului emoțional.

Este greu să citești rândurile de mai jos fără să le raportezi la propria viață. Până la urmă, cred ca fiecare dintre noi am fost in diferite momente fie autori, fie victime ale abuzului emoțional. Să nu uităm însă că ceea ce face diferența este frecvența, exitența unui pattern de comportament și relație.

Control

Comportamentele de control sunt primele semne care ar trebui să ne atenționeze.

Deci, dacă ai întâlnit în relația ta una sau mai multe din comportamentele de mai jos, in mod repetat, atunci vorbim despre un abuz emoțional:

• Ia toate deciziile, inclusiv de a anula planurile celeilalte persoane fără să anunte
• Te urmarește mereu
• Mentine contactul permanent prin telefon, mesaje, solicită poze, chiar vine neanuțat în locul unde știe că trebuie să fii
• Solicită să răspunzi imediat la apeluri sau mesaje
• Îți cere controlul asurpra banilor tăi -chiar îți alocă o sumă fixă de cheltuit 
• Îți urmărește telefonul, activitatea de pe internet, mesajele
• Este conectat cu toate cunoștințele tale- are numarul de telefon al prietenelor, al șefului, mamei…e prieten cu toți pe facebook, și nu are nicio problemă să îi contacteze pentru a te controla – sigur, cu cele mai bune intenții – de a fi sigur ca ești in siguranță și că nu ți s-a întâmplat ceva rău
• Impune să știe parolele de la telefon, conturile de social media, email pentru a le putea verifica oricând
• Te tratează ca și cum ai fi un copil – spune ce să manânci, cu ce să te îmbraci, unde te poți duce (sigur, asta sună extrem, dar se poate ajunge și acolo)
• Se folosește de fricile tale și le manipulează pentru a deține controlul 
• Te pedepsește prin reținerea afecțiunii 

Rușine

Abuzatorii pot încerca să genereze sentimentul de rușine asupra celeilalte persoane – pentru comportamente sau trăsăturile pe care le au.

• Ține predici despre comportamentul urât al celeilalte persoane, subliniază că persoana cealaltă este inferioară, în special in public. 
• Abuzatorii mai degrabă ies dintr-o situație decât să o rezolve. Într-o ceartă acasă, aruncă un “Esti nebun!”, ceea ce pune vina asupra celeilalte persoane, dar nu rezolvă problema.
• Trivializează, iau in râs nevoia celeilalte persoane de a vorbi despre problemele pe care le are. Îi critică pentru simplul fapt ca au această problemă “minoră”.

Vina

Sentimentele de insecuritate îi face pe abuzatori de multe ori să dea vina pe cealaltă persoană. Învinovățindu-l pe celalalt, abuzatorul nu nu mai simte că are el un defect. 

• Gelozie: Abuzatorul generează conflicte cu cealaltă persoană pentru că “vorbește sau flirtează cu altii”.
• Este victima perfectă: abuzatorul dă vina pe cealaltă persoană pentru lucrurile pe care le face el însuși. Poate chiar să zică ca cealaltă persoană este abuzatorul. Și oricum din cauza celuilalt se poată așa, este provocat
• Abuzatorul știe ce il enervează pe celalalt. Și apasă butoanele acestea până când cealalt se enervează, apoi dă vina pe el/ea

Umilirea

De cele mai multe ori, pare că singurul scop al abuzatorului este să-și umilească victima.

• Jigniri: sunt frecvente cuvinte ca ești “prost”, “idiot” sau “curvă”. Dacă sunt confruntați cu asta, zic ca au făcut o glumă.
• Sarcasm – deși uneori sarcasmul poate fi agreabil, dacă ambii parteneri au aceleași gusturi, abuzatorii se folosesc de “glumițe” pentru a-și exprima insultele. Dacă cealaltă persoană ripostează, abuzatorul continuă să facă mișto pentru “lipsă de umor”.
• Porecle care rănesc
• Afișaj in public – abuzatorul de multe ori stârnește certuri in public și dau vina pe cealaltă persoană pentru furia lor. Glumițe, mișto-uri, toate sunt de obicei spune de față cu prieteni și cunoscuți.
• Observații despre modul cum arată cealaltă persoană. 
• Își înșală partenerii pentru a-i umili sau pentru a arăta cât sunt de doriți.

Izolare

• Interzice ca persoana să petreacă timp cu familia sau prietenii.
• Râde de familia sau prietenii celuilalt, facându-l să se simtă prost pentru că petrece timp cu ei.
• Merge până la a o încuia in cameră/casă pe cealaltă persoană.

Ce poți să faci?

La noi în țară nu prea ai multe de făcut. În sensul că nu prea te poți baza pe autorități sau pe alte organizații pentru ajutor. Mai ales că abuzul emoțional nu lasă urme fizice, vizibile, este foarte greu să primești ajutorul de care are nevoie o persoană victimă a abuzului emoțional. Ce să mai zic dacă acea persoană este copil. Există totuși unele ONG-uri care fix cu asta se ocupă – să ajute victimele abuzului (fizic și emoțional). 

Conștientizarea

Cel mai greu mi se pare că e să vedem, să ne dăm seama că suntem victimele abuzului emoțional. Mai ales când ne este familiar și îl confundăm cu o forma de atașament din partea agresorului. 

Încercarea de a ieși din rolul de victimă

Apoi, odată ce ai conștientizat că ceea ce ți se întâmplă este un abuz, este ceva rău, e nevoie să-ți depășești rolul de victimă. Și rușinea care vine la pachet. De foarte multe ori, simțim rușine pentru faptul de a accepta să fim într-o relație cu un agresor, chiar să iubim persoana care ne face rău. E ca și cum nu am fost în stare să ne dăm seama de la început cu cine avem de-a face. Cu alte cuvinte, noi suntem proștii, pentru că stăm de atâta timp în relație cu această persoană. Învinovățirea victimei, de cele mai multe ori, începe chiar la victimă.

De asemenea, unii oameni simt că pot face față unui abuz emoțional, atâta vreme cât nu e fizic. Dar abuzul emoțional are efecte pe termen lung. Și de cele mai multe ori, este un precursor al abuzului și violenței fizice. 

Sigur ca e foarte greu să faci ceva, chiar și atunci când îți dai seama că ești victima unui abuz.

Știu că lucrurile nu sunt simple și nu e ca și cum de mâine incepi să faci ce zic eu mai jos.

Totuși voi enumera lucrurile pe care le poți face dacă ești in contextul de a fi într-o relație cu un asfel de pattern.

• Să-ți schimbi prioritățile. De multe ori, a fi într-o relație cu un abuzator, presupune să ai grijă doar de nevoile lui și să-ți neglijezi propriile nevoi. Este important (re)începi să ai grijă de tine. 
• Să pui limite abuzatorului – asta include să-ți ții poziția până când se opește. În multe cazuri, asta înseamnă inclusiv să termini relația, și chiar să nu mai ai vreo legătură cu abuzatorul. 
• Să ceri ajutor – psihoterapia individuală sau de grup poate te ajută să fii capabilă să răspunzi mai bine abuzurilor și să te protejezi. Te ajută să capeți forta interioară de a-i face față și a pune limite. Sau de a putea ieși din rolul de victimă.
• Să ai un plan de a ieși din relație, atunci când vine momentul potrivit. Știu că lucrurile nu sunt ușoare și că nu poți să părăsești o relație doar pentru că “mă iubește foarte mult și este foarte gelos, de-aia am renunțat la jobul meu“ sau că te simți tu nefericit (ă) in anumite momente. 

Acum, spre final, vă puteți întreba – cum de rezistă o persoană în astfel de relații? Sau, și mai curios – cum de un om ajunge să abuzeze (emoțional sau fizic) altă persoană, sub eticheta de iubire? Sunt întrebări bune, la care promit să răspund in viitor. 

Până atunci, faceți bine ca să fiți bine.