În primul rând, hai să vedem care ar fi o definiție pentru anxietate:

Anxietatea este o emoție constantă și persistentă de neliniște, înrijorare și teamă, în situații care nu reprezintă un pericol real. 

OK, toată lumea are momente de îngrijorare sau teamă din când in când. Ai dificultăți financiare? Urmează să ai un interviu pentru un job? Aici e mai degrabă vorba de stres, cum ziceam aici. 

Pentru unii oameni, îngrijorările devin atât de frecvente și au atâta forță, încât viețile lor ajung să fie controlate de anxietate. 

Când zilnic ai gânduri anxioase (ingrijorări pentru orice ).Te simți fără scăpare. Ca și cum gândurile astea te imobilizează total. Atunci putem vorbi de o tulburare de anxietate. 

Cum îți dai seama că ingrijorările zilnice și anxietatea au depășit limita normalității? Păi nu e chiar așa usor….

Semne de anxietate

Sunt multe forme în care tulburările de anxietate se manifestă. Vorbim aici de anxietatea generalizată, atacuri de panică, stress postraumatic, tulburari obsesiv-compulsive, fobii, agorafobie, anxietatea socială, anxietatea de separare. Nu voi continua cu descrierea fiecariea aici, ideea e să îți dai seama ce se întamplă cu tine…

Cea mai frecventă este anxietatea generalizată. Înseamnă că te ingrijorezi prea mult pentru lucruri banale, mari sau mici, de zi cu zi. Teama asta ia proportii atât de mari, încât pare ca nu mai ai scăpare, că nu vei ieși nicidată din asta. Ajungi să te temi de anxietatea însăși. 

În cazul acesta, vorbim de gânduri anxioase persistente și intruzive in cele mai multe zile ale săptămânii, pentru cel puțin 6 luni. Este ca și cum rotițele creierului tău s-ar învârti in permanență, fără incetare. Chiar și noaptea. De aici și apariția oboselii evidente.

Doar tu îți poți da seama dacă teama pe care o trăiești este normală. Sau îți crează suferintă și îți perturbă viața?

Alte simtome includ: dificultăți de a controla ingrijorările, neliniște și senzația că esti pe cale să clachezi, dificultăți de concentrare sau senzația de minte goală. 

Mai exact, iată ce simți când ai anxietate

Simtomele fiziologice ale anxietății

Se referă la felul in care se simte anxietatea in corp. Aici avem așa :

  • Senzația de neliniște in corp 
  • Senzația că ți se taie respirația, nod in gât
  • Transpirația palmelor
  • Bătăi rapide ale inimii
  • Durere/disconfort in zona pieptului 
  • Tensiune musculară, tremurături
  • Amețeală și/sau diaree
  • “fluturi in stomac” (nu din ăia buni)
  • Stare de leșin
  • Senzație de căldură sau friguri
  • Perturbări ale somnului și oboseală 

Aceste simptome fizice ale anxietății sunt de fapt reacții normale ale corpului în situație de “luptă sau fugi”. Doar că creierul/corpul nostru nu face diferența între o situație de reală, când chiar există un pericol real in prezent (frica), și un pericol imaginat sau anticipat din viitor (anxietatea).

Dacă ai avut (sau ai) atacuri de panică, cele de mai sus sunt lucruri foarte familiare. 

Cu toate astea, este o tulburare de anxietate dacă depășesc un anumit prag de intensitate, durată și frecventă a apariției lor. De aceea, ajung să perturbe destul de mult viața celui care suferă.  

Semne comportamentale ale anxietății

Adica ceea ce faci (sau nu faci) când ai o tulburare de anxietate. Comportamentele astea sunt tentative de a face față dificultăților aduse de anxietate. 

Comportamentele specifice induse de anxietate cuprind: 

  • Evitarea – cum ar fi evitarea situaților care induc anxietate (ex: când eviți situațiile sociale) sau locuri (ex: când nu te urci in lift). 
  • Fuga dintr-o situație care provoaca anxietate (ex: să ieși de la o conferință pentru că sunt prea mulți oameni acolo)
  • Sa faci lucruri riscante sau auto-distructive (ex: consumul excesiv de alcool sau consumul de droguri pentru a face față anxietății. Sau mâncare).
  • Să-ți limitezi activitățile zilnice pentru a reduce anxietatea (ex: să nu ieși din casă, nici când e nevoie ca să rezolvi niște treburi)
  • Deviii foarte atașat, chiar dependent, de o persoană care îți dă o senzație de sigurantă (ex: să nu ieși din casă fără el/ea). Ca urmare, de cele mai multe ori familia ajunge să facă parte din incercările (eșuate) de rezolvare.
  • Dezvolți comportamente compulsive cu rolul de a liniști gândurile intruzive (aici amintesc și despre mâncatul emoțional, ca modalitate de liniștire).

Paradoxul este că aceste comportamente înrăutățesc și mențin starea de anxietate.

Semne emoționale ale anxietății 

Anxietatea in sine este o emoție. Dar, aceasta emoție produce la rândul său o paletă mai mare de emoții. Marea problemă cu anxietatea este că de cele mai multe ori se infrățește cu depresia. În special când se întinde pe ani de zile, fără a fi tratată. (Sigur, se poate si ca depresia să aducă anxietatea in poză, dar asta e alt discutie, alt subiect)

Cel mai adesea, aceste emoții sunt descrise așa:

  • Teama pentru un pericol viitor
  • Stress
  • Teroare
  • Nervozitate permanentă
  • Copleșire
  • Îngrijorare
  • Disconfort
  • Iritabilitate, accese de furie

Semne congnitive ale anxietății

Orice emoție a noastră este însoțită de gânduri. Majoritatea gândurilor care însoțesc anxietatea sunt descrise ca “îngrijorare”. 

Cel mai adesea, gândurile au urmatoarele teme: 

  • “Dar dacă se întâmplă…..(o nenorocire) “
  • “Trebuie să am certitudinea că…”
  • “Mi-e imposibil să nu știu, să tolerez că nu știu”
  • “Ce înseamnă toate aceste senzații fizice”
  • “Oamenii vor râde de mine”
  • “Nu voi putea să scap”
  • “O  să -mi pierd mințile”
  • “O doamne, ce se întâmplă cu mine?”

Toate aceste gânduri sunt foarte greu de suportat și de controlat. De aici și caracterul intruziv al acestora. Pare ca nu poți să scapi de ele. Și că apariția lor e de niciunde și nu știi ce să faci ca să nu le mai ai. 

Care sunt cauzele care pot genera anxietate?

Deși este greu să arătăm cu degetul spre ceva anume care ne cauzează anxietate, sunt totuși câteva posibilități.

Genetica. Sunt șanse mari să dezvolți o tulburare de anxietate dacă ai avut în familie persoane cu același tip de frici.

Factori psihologici. Atunci când trebuie să faci față unor evenimente de viață stresante care depășesc capacitatea ta de a le face față pe termen lung. Si iată!, apare anxietatea!

Factori sociali – traume legate de decese in familie, pierderi (inclusiv a jobului), evenimente traumatice in copilarie, boli cronice. Expunerea la violență și agresivitate, sărăcie pot genera tulburări de anxietate.

Ce poți să faci dacă îți dai seama că suferi de anxietate?

În primul rând, e bine să știi că toți avem momente de anxietate in diferite perioade din viață. Cred că această conștientizare ajută la reducerea anxietății de anxietate (da, există și așa ceva, pe genul “ma stressez că mă stressez”). De multe ori simpla conștientizare că nu ești anormal sau incurabil ajută mult.

Principalele forme de tratament al unei tulburări de anxietate sunt psihoterapia și medicația.

Psihoterapia

În cazul anxietății, este util să îți dai seama cum funcționează anxietatea, să vezi ce o generează. Să înveți cum poți să faci față. Psihoterapia Scurtă Strategică pe care eu o practic te invață exact ce să faci ca să scapi de anxietatea de acum. Dar și pe viitor. Și asta fără să fie obligatoriu să explorăm trecutul și problemele de atunci. 

Ideal ar fi să începi terapia la scurtă vreme după ce ai conștientizat că ceea ce simți este anxietate. Sigur că pentru cei mai mulți dintre noi, acest lucru este foarte dificil.

Treaba cu terapia este relația cu terapeutul. O relație bună cu terapeutul te asigură ca poți ajunge acolo unde ți-ai propus.

Medicația

Orice medicație trebuie atent urmarită de medicul psihiatru. Tot cu el trebuie să discuți beneficiile și efectele secundare ale medicamentelor. 

Tratamentul naturist

Ceaiurile de plante cu efecte liniștitoare – tei, mentă, valeriana.

Aromaterapia – uleiurile esențiale de lavandă, tămâie, portocală.

Toate astea au un rol ajutător în lupta cu anxietatea. Fie și numai pentru că reprezintă o preocupare pentru starea ta de bine. Înseamnă să faci ceva pentru tine. 

Nu trebuie uitat faptul că atunci când anxietatea este deja bine mersi la tine acasă, e nevoie și de schimbări de stil de viață ca să plece. Cum ar fi să ai activitate fizică regulată și destul de intensă. Să manânci și să dormi regulat. Să eviți alcoolul.

Sursa foto: Photo by Gemma Evans on Unsplash